Ne va lua AI locurile de muncă? Sunt anii următori cei care vor face omenirea să nu mai funcționeze? Sau este doar un hype?
O abordare istorică a tehnologiei și a pieței muncii
În acest blog, vom adopta o abordare empirică, analizând istoria tehnologiei și a pieței muncii. Motivul pentru care am ales să ne uităm la istorie este pur și simplu pentru că am văzut atât de multe opinii despre viitorul AI și tuturor le lipsește raționamentul de bază.
Pentru a înțelege efectele revoluției AI și cum va afecta piața muncii, ar trebui să facem un pas înapoi și să analizăm evenimente similare.
După cum a spus Steve Jobs în timpul discursului său de la Standford din 2005: „Nu poți conecta punctele uitându-te înainte; le poți conecta doar privind înapoi.”
Șomaj și inovație: mituri dezmințite
A existat de multă vreme prezumția că inovațiile sunt factorul principal al ratei șomajului – chiar au numit-o îmbunătățire Pareto societală, ceea ce înseamnă că 20% dintre lucrători vor face 80% din muncă.
Deși guvernul SUA a început să urmărească șomajul în anii 40, cea mai mare rată a șomajului de până acum a avut loc în timpul Marii Depresiuni, când șomajul a crescut la 25% în 1933.
Nu există dovezi reale că inovarea a provocat una dintre cele mai acute crize financiare din istorie – de fapt, este destul de ușor de spus că sistemul financiar a fost cel care a jucat rolul principal.
Deci, sistem financiar 1, inovație 0.
Recesiile, nu inovația, generează șomaj
Aici avem graficul ratei șomajului și am trasat câteva dintre perioadele majore de inovare. Avem: inventarea tranzistoarelor, inventarea microprocesoarelor, lansarea internetului, lansarea world wide web, iPhone, tehnologia de editare a genelor CRISPR și progresele AI precum ChatGPT.
După cum puteți vedea, nu există o corelație directă cu șomajul și inovația. Totuși, dacă ar fi să ne uităm la recesiuni, graficul arată așa
Majoritatea ratelor șomajului au fost cauzate de recesiuni și nu de inovație. Ceea ce este și mai interesant este că recesiunile au fost cauzate în principal de sectorul financiar, de unele crize ale petrolului și de noile politici. Și da, bula dot com este încă cauzată de crizele financiare și de apetitul oamenilor de a face bani din nimic.
Avem un eveniment ghinionist care este cauzat de rata șomajului de aproape 15% și a cărui cauză este virusul din 2020. Rata șomajului este evidentă aici, deoarece oamenii nu au ieșit din case, nu au mai cheltui – așa că putem afirma cu siguranță că rata șomajului nu este corelată cu inovația.
Până acum am vorbit despre trecut și am văzut cum inovația nu a provocat scăderea șomajului. Nici mașinile industriale, inovația internetului sau smartphone-urile nu au distrus locuri de muncă, altfel, linia ar arăta ca una ascendentă.
A schimbat tehnologia munca pe care o fac oamenii? Da, noua tehnologie a venit cu un nou set de competențe cerute și au fost create noi locuri de muncă ca urmare a inovațiilor.
Cele mai multe locuri de muncă contemporane necesită o expertiză care nu exista în anii 1940 și nu era relevantă în acel moment.
Viitorul muncii: impactul AI asupra locurilor de muncă
Revenind la întrebarea inițială: AI ne va fura locurile de muncă? Răspunsul meu este nu, cel puțin în versiunea actuală de AI.
Așa cum am văzut că rata șomajului nu a fost direct proporțională cu rata inovației, aș spune că tendința AI este aceeași.
- Vor fi noi locuri de muncă din cauza AI.
- Vor exista noi moduri de a face lucrurile datorită inteligenței artificiale
- Vor fi oameni lăsați în urmă din cauza AI
Și exact așa au funcționat lucrurile când a apărut internetul – a creat noi locuri de muncă, noi moduri de a face lucrurile, iar oamenii care nu l-au folosit au fost lăsați în urmă.
O poveste despre două locuri de muncă: trecut și prezent
Imaginează-ți următorul scenariu: te trezești luni dimineața, faci rapid micul dejun și lași vasele în chiuvetă pentru că te grăbești. Îți iei geanta și ieși pe ușă, mergând pe jos spre birou. Când ajungi, te așezi la birou, înconjurat de teancuri de hârtie, și îți începi ziua folosind doar un pix și hârtie. Pe măsură ce lucrezi, notezi idei, calculezi manual și organizezi fișele fizice în dulapuri.
Acum ia în considerare alternativa:Te trezești luni dimineața, faci rapid micul dejun și lași mașina de spălat vase să se ocupe de curățare pentru că te grăbești. Îți iei geanta și ieși pe ușă, conducând mașina electrică la birou. Când ajungi, te așezi la biroul tău, echipat cu un computer și mai multe monitoare. Finalizezi sarcinile în mod eficient folosind aplicații și profiți de AI pentru a te ajuta să le finalizezi și să organizați fișierele automat.
Exact așa văd impactul AI în locurile noastre de muncă, este extrem de asemănător cu impactul internetului, în trecut.
Concluzie: Adaptarea la AI pentru creșterea competitivității
În concluzie, credem că AI este similară cu alte inovații din trecut și nu a perturbat rata șomajului. Deci AI nu ne va lua locurile de muncă, dar este de datoria noastră să învățăm să o folosim pentru a rămâne competitivi pe piața muncii.